DR. POPA OANA – [CAS]

Consultația de gastroenterologie se realizeaza de catre gastroenterology, care se ocupă cu diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemului digestiv. Aceasta poate include probleme legate de esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros, ficat, vezicula biliară, pancreas sau tractul digestiv în general.

Consultația de gastroenterology cuprinde:

1. Istoricul medical: Medicul va întreba despre simptome, cum ar fi: dureri abdominale, balonare, constipație, diaree, arsuri la stomac, pierdere în greutate inexplicabilă sau alte probleme digestive.
2. Examinul fizic al pacientului: Acest lucru poate include palparea abdomenului pentru a detecta eventuale sensibilități sau anomalii.
3. Recomandarea de teste suplimentare: În funcție de simptomele descrise, medicul poate solicita teste precum endoscopia (examinarea esofagului, stomacului și duodenului), colonoscopia (pentru examinarea intestinului gros), ecografie abdominală, analize de sânge sau teste de respirație pentru intoleranțe alimentare.
4. Realizarea planului de tratament: În funcție de diagnostic, tratamentul poate include medicație, recomandări dietetice, modificări ale stilului de viață sau, în cazuri mai grave, intervenții chirurgicale.

Dacă ai simptome specifice care te îngrijorează sau dacă ai fost recomandat să te programezi la o consultație, e important să aduci toate informațiile relevante despre istoricul tău medical și să discuți deschis cu gastroenterologul pentru a obține cel mai bun diagnostic și tratament.

Endoscopia digestive superioara – Gastroscopia este un examen medical utilizat pentru a vizualiza interiorul stomacului și esofagului cu ajutorul unui instrument numit gastroscop . Acest tub flexibil, echipat cu o cameră la capăt, permite medicului să examineze mucoasa stomacului, esofagului și uneori duodenului (prima parte a intestinului subțire).

De ce să efectuez o gastroscopie?

Se efectuează adesea pentru:

• Diagnosticați durerea abdominală persistentă sau indigestia.
• Verificați dacă există simptome precum arsuri la stomac, greață sau vărsături.
• Depistează afecțiuni precum ulcere, boală de reflux gastroesofagian, infecții (cum ar fi Helicobacter pylori), inflamații sau cancer al stomacului sau esofagului.

Procedura de examinare:

1. Pregătire: Se recomandă postul alimentar cu aproximativ 6 ore înainte de examen.
2. Anestezie locală sau sedare: Pacientul poate primi un anestezic local în gât pentru a reduce disconfortul. Uneori, se administrează o sedare ușoară pentru a face examenul mai confortabil.
3. Introducerea gastroscopului: Sonda este introdusă prin gură, iar medicul examinează pereții stomacului și esofagului.
4. Durată: Examenul durează, în general, între 10 și 20 de minute.
5. Post-examinare: Dacă s-a utilizat sedare, se recomandă rămânerea sub observație pentru o scurtă perioadă după examinare.

Gastroscopia poate fi utilizată și pentru a preleva biopsii (probe de țesut) pentru o analiză mai aprofundată sau pentru a trata anumite afecțiuni, cum ar fi oprirea sângerării.

Examenul este în general bine tolerat, deși unii pacienți pot prezenta un ușor disconfort în timpul examenului, cum ar fi greața sau o senzație de presiune.

Endoscopia digestive inferioara – Colonoscopia este o procedură medicală utilizată pentru a examina interiorul colonului și rectului. În timpul acestei proceduri, medicul folosește un tub lung și flexibil numit colonoscop, care are o cameră la capăt, pentru a inspecta mucoasa colonului pentru a depista anomalii, cum ar fi polipi, tumori, inflamații sau ulcere.

Când este recomandată o colonoscopie?

Colonoscopiile se efectuează în principal pentru:

• Depistarea cancerului colorectal sau a precursorilor cancerului, cum ar fi polipii.
• Investigați simptomele gastrointestinale, cum ar fi sângerarea rectală, durerile abdominale sau modificările obiceiurilor intestinale.
• Monitorizați anumite afecțiuni, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale (colita ulcerativă sau boala Crohn).

Procesul de colonoscopie

1. Pregătire: Pacientul trebuie să curețe complet colonul, ceea ce se face prin administrarea de laxative și urmând o dietă specială cu câteva zile înainte de procedură.
2. Procedură: Se efectuează sub sedare, ceea ce înseamnă că pacientul va fi într-o stare de relaxare sau somn ușor. Colonoscopul este introdus prin rect și avansat lent în colon, în timp ce medicul examinează imaginile pe un ecran.
3. Durată: Examenul durează, în general, între 30 de minute și o oră.
4. Recuperare: După procedură, pacientul poate avea nevoie de repaus până când efectele sedării dispar.

Este dureros?

Majoritatea pacienților nu prezintă durere datorită sedării, dar pot prezenta un anumit disconfort, cum ar fi distensie abdominală, din cauza aerului introdus în colon pentru a ajuta vizualizarea.

Riscuri

Deși colonoscopia este în general sigură, există unele riscuri, cum ar fi perforația colonului, sângerarea sau reacțiile la sedare.

Rectosigmoidoscopia este un examen medical care examinează interiorul rectului și al colonului sigmoid (ultima porțiune a colonului înainte de rect) folosind un dispozitiv numit sigmoidoscop . Acesta din urmă este un tub moale și flexibil, echipat cu o cameră care permite medicului să vizualizeze direct membrana mucoasă a acestor organe pentru a detecta anomalii precum polipi, inflamații, tumori sau semne ale unor boli precum colita sau cancerul colorectal.

Acest test este adesea folosit pentru:

• Depistarea bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulceroasă sau boala Crohn.
• Examinarea pentru simptome precum dureri abdominale, sângerări rectale sau modificări ale obiceiurilor intestinale.
• Efectuarea screening pentru cancerul colorectal la persoanele cu factori de risc.

Procedura este în general bine tolerată, deși unii pacienti pot prezenta un ușor disconfort, crampe sau balonare în timpul examenului. În unele cazuri, se poate efectua sub sedare pentru un confort sporit.

Ecografia abdominală este o procedură imagistică non-invazivă care folosește ultrasunete pentru a examina organele din cavitatea abdominală. Aceasta este utilizată pentru a diagnostica o gamă largă de afecțiuni, precum:

1. Probleme hepatice: Ecografia poate detecta modificări ale ficatului, cum ar fi ciroza sau hepatita.
2. Calculi biliari: Ajută la identificarea pietrelor la vezicula biliară.
3. Afecțiuni renale: Permite vizualizarea rinichilor pentru a identifica posibile pietre sau tumori.
4. Pancreasul: Poate detecta inflamații, tumori sau alte afecțiuni ale pancreasului.
5. Anevrism aortic: Ajută la detectarea dilatării aortei, care poate fi periculoasă.
6. Afecțiuni ale vezicii urinare: Permite observarea posibilelor anomalii ale vezicii urinare.
7. Fibrilarea și tumorile abdominale: Poate depista mase anormale în diverse organe abdominale.

Ecografia abdominală este o metodă foarte utilă pentru a evalua sănătatea abdomenului și este adesea utilizată în scopuri de screening sau pentru a urmări evoluția unei afecțiuni deja cunoscute.

Este o procedură rapidă, nedureroasă și fără radiații, ceea ce o face un instrument important în diagnosticare.