CARDIOLOGIE
O consultație de cardiologie implică o evaluare specializată a inimii și sistemului cardiovascular. Iată la ce te poți aștepta în cadrul unei astfel de consultații:
Ce include o consultație cardiologică:
- Anamneză medicală detaliată:
- Istoric medical personal și familial.
- Simptome actuale: dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație, amețeli etc.
- Factori de risc: fumat, hipertensiune, colesterol crescut, diabet etc.
- Examinare fizică:
- Ascultarea inimii și plămânilor cu stetoscopul.
- Măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului.
- Examinarea membrelor pentru edeme (umflături).
- Investigații suplimentare (după caz):
- ECG (electrocardiogramă): pentru a evalua activitatea electrică a inimii.
- Ecocardiografie: o ecografie a inimii pentru a vedea structura și funcția acesteia.
- Test de efort: monitorizarea inimii în timpul exercițiului.
- Holter EKG sau tensiune (24-48h): monitorizare continuă.
- Testare cardiopulmonara: o evaluare complexă folosită pentru a analiza modul în care funcționează inima și plămânii în timpul efortului fizic
- Plan de tratament sau recomandări:
- Medicație, regim alimentar, exerciții fizice, eventual alte investigații.
Uneori, trimitere către alte specialități sau internare (dacă este cazul).
Ecografia cardiacă, cunoscută și ca ecocardiografie, este o metodă de imagistică medicală neinvazivă care folosește ultrasunete pentru a evalua structura și funcția inimii.
Ce poate arăta o ecografie cardiacă:
- Dimensiunile cavităților inimii (atrii și ventriculi)
- Funcția de pompare a inimii (fracția de ejecție)
- Starea valvelor cardiace (stenoze, regurgitări)
- Prezența lichidului în jurul inimii (efuziune pericardică)
- Mișcarea peretelui cardiac (util pentru depistarea infarctelor)
Tipuri principale de ecocardiografie:
- Transtoracică (TTE) – cea mai frecventă, sonda se aplică pe piept.
- Transesofagiană (TEE) – sonda este introdusă în esofag pentru imagini mai clare, folosită mai ales când TTE nu e concludentă.
- Ecocardiografie de stres – evaluează inima în condiții de efort sau simulare de efort.
- Ecografie Doppler – măsoară fluxul sanguin și presiunile din inimă.
De ce se recomandă:
- Suspiciuni de insuficiență cardiacă
- Verificarea unei boli valvulare
- După un infarct miocardic
- Monitorizarea pacienților cu hipertensiune sau alte boli cornice
O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.
Tipuri de ecografie Doppler:
- Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
- Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
- Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
- Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.
Indicații frecvente:
- Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
- Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
- Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
- Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
- Boala arterială periferică
Avantaje:
- Non-invaziv și nedureros
- Nu implică radiații
- Poate fi repetat fără risc
O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.
Tipuri de ecografie Doppler:
- Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
- Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
- Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
- Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.
Indicații frecvente:
- Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
- Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
- Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
- Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
- Boala arterială periferică
Avantaje:
- Non-invaziv și nedureros
- Nu implică radiații
- Poate fi repetat fără risc
O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.
Tipuri de ecografie Doppler:
- Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
- Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
- Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
- Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.
Indicații frecvente:
- Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
- Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
- Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
- Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
- Boala arterială periferică
Avantaje:
- Non-invaziv și nedureros
- Nu implică radiații
- Poate fi repetat fără risc
O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.
Tipuri de ecografie Doppler:
- Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
- Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
- Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
- Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.
Indicații frecvente:
- Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
- Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
- Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
- Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
- Boala arterială periferică
Avantaje:
- Non-invaziv și nedureros
- Nu implică radiații
- Poate fi repetat fără risc
Holter EKG (sau monitor Holter) înregistreaza continuu activitatea electrică a inimii , de obicei timp de 24 până la 48 de ore sau până la 7 zile, în funcție de recomandarea medicului. Este adesea folosit pentru a detecta:
- Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
- Leșin sau amețeli inexplicabile
- Palpitații cardiace
- Ischemie silențioasă (lipsa fluxului sanguin fără durere în piept)
- Eficacitatea medicamentelor pentru inimă sau a stimulatoarelor cardiace
Cum funcționează:
- Electrozii sunt atașați la piept și conectați la un mic dispozitiv de înregistrare (Holter) care este purtaț de catre pacient pe toata perioada monitorizarii.
- Pacientul isi desfășoara activitățile normale în timp ce dispozitivul înregistrează.
- Se poate solicita un jurnal cu simptomele, activitățile sau momentele în care pacientul se simte rău pentru a putea corela aceste momente cu inregistrarile realizate de Holter
- După perioada de monitorizare, datele sunt analizate de cardiolog.
Avantaje:
- Capturează date pe o perioadă mai lungă decât un EKG standard cu 12 derivații, crescând șansele de detectare a problemelor intermitente.
- Non-invaziv și sigur.
Holter de tensiune arterială (cunoscut și ca monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale – ABPM) este un dispozitiv medical folosit pentru a înregistra tensiunea arterială în mod automat la intervale regulate, de obicei timp de 24 sau 48 de ore.
Cum funcționează:
- Acest echipament masoara tensiunea arteriala automat la fiecare 15-30 de minute în timpul zilei și la fiecare 30-60 de minute noaptea.
- Pacientul poate desfășura activitățile zilnice normale, cu excepția dușului sau băii (dacă aparatul nu e rezistent la apă).
Scopul monitorizării:
- Evaluarea hipertensiunii “de halat alb” (tensiune crescută doar în cabinetul medicului).
- Detectarea hipotensiunii sau hipertensiunii nocturne.
- Evaluarea eficienței tratamentului antihipertensiv.
- Investigarea episoadelor de amețeală, leșin sau dureri de cap.
- După perioada de monitorizare, datele sunt analizate de cardiolog, medic medicina interna
Ce trebuie să știi dacă porți un Holter de tensiune:
- E important să notezi activitățile, simptomele sau momentele de stres.
- Nu îndoi tubul de aer și nu detașa aparatul.
- Evită efortul intens sau activitățile care ar putea deteriora dispozitivul.
Programare