DR. JERIDI MOHAMED – [CAS]

O consultație de cardiologie implică o evaluare specializată a inimii și sistemului cardiovascular. Iată la ce te poți aștepta în cadrul unei astfel de consultații:

Ce include o consultație cardiologică:

1. Anamneză medicală detaliată:
   • Istoric medical personal și familial.
   • Simptome actuale: dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație, amețeli etc.
   • Factori de risc: fumat, hipertensiune, colesterol crescut, diabet etc.
2. Examinare fizică:
   • Ascultarea inimii și plămânilor cu stetoscopul.
   • Măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului.
   • Examinarea membrelor pentru edeme (umflături).
3. Investigații suplimentare (după caz):
   • ECG (electrocardiogramă): pentru a evalua activitatea electrică a inimii.
   • Ecocardiografie: o ecografie a inimii pentru a vedea structura și funcția acesteia.
   • Test de efort: monitorizarea inimii în timpul exercițiului.
   • Holter EKG sau tensiune (24-48h): monitorizare continuă.
   • Testare cardiopulmonara: o evaluare complexă folosită pentru a analiza modul în care funcționează inima și plămânii în timpul efortului fizic
4. Plan de tratament sau recomandări:
   • Medicație, regim alimentar, exerciții fizice, eventual alte investigații.

Uneori, trimitere către alte specialități sau internare (dacă este cazul).

Ecografia cardiacă, cunoscută și ca ecocardiografie, este o metodă de imagistică medicală neinvazivă care folosește ultrasunete pentru a evalua structura și funcția inimii.

Ce poate arăta o ecografie cardiacă:

• Dimensiunile cavităților inimii (atrii și ventriculi)
• Funcția de pompare a inimii (fracția de ejecție)
• Starea valvelor cardiace (stenoze, regurgitări)
• Prezența lichidului în jurul inimii (efuziune pericardică)
• Mișcarea peretelui cardiac (util pentru depistarea infarctelor)

Tipuri principale de ecocardiografie:

1. Transtoracică (TTE) – cea mai frecventă, sonda se aplică pe piept.
2. Transesofagiană (TEE) – sonda este introdusă în esofag pentru imagini mai clare, folosită mai ales când TTE nu e concludentă.
3. Ecocardiografie de stres – evaluează inima în condiții de efort sau simulare de efort.
4. Ecografie Doppler – măsoară fluxul sanguin și presiunile din inimă.

De ce se recomandă:

• Suspiciuni de insuficiență cardiacă
• Verificarea unei boli valvulare
• După un infarct miocardic
• Monitorizarea pacienților cu hipertensiune sau alte boli cornice

O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.

Tipuri de ecografie Doppler:

1. Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
2. Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
3. Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
4. Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.

Indicații frecvente:

• Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
• Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
• Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
• Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
• Boala arterială periferică

Avantaje:

• Non-invaziv și nedureros
• Nu implică radiații
• Poate fi repetat fără risc

O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.

Tipuri de ecografie Doppler:

1. Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
2. Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
3. Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
4. Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.

Indicații frecvente:

• Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
• Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
• Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
• Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
• Boala arterială periferică

Avantaje:

• Non-invaziv și nedureros
• Nu implică radiații
• Poate fi repetat fără risc

O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.

Tipuri de ecografie Doppler:

1. Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
2. Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
3. Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
4. Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.

Indicații frecvente:

• Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
• Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
• Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
• Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
• Boala arterială periferică

Avantaje:

• Non-invaziv și nedureros
• Nu implică radiații
• Poate fi repetat fără risc

O ecografie Doppler (sau ultrasonografie Doppler) este un tip de investigație imagistică non-invazivă care folosește unde sonore de înaltă frecvență pentru a evalua fluxul de sânge prin vasele de sânge — artere și vene. Este adesea folosită pentru a detecta probleme de circulație, obstrucții, cheaguri, sau boli vasculare.

Tipuri de ecografie Doppler:

1. Doppler color – oferă o imagine colorată a fluxului sangvin, indicând direcția și viteza sângelui.
2. Doppler spectral (sau pulsat) – oferă un grafic al vitezei fluxului sangvin.
3. Doppler power – mai sensibil decât Dopplerul color, detectează chiar și fluxuri lente.
4. Doppler continuu – utilizează două sonde pentru a măsura fluxul sangvin constant, util pentru vasele mari.

Indicații frecvente:

• Evaluarea arterelor carotide (pentru risc de AVC)
• Detectarea trombozelor venoase profunde (TVP)
• Monitorizarea sarcinii (fluxul sangvin placentar/fetal)
• Verificarea grefelor vasculare sau a bypass-urilor
• Boala arterială periferică

Avantaje:

• Non-invaziv și nedureros
• Nu implică radiații
• Poate fi repetat fără risc

Holter EKG (sau monitor Holter) înregistreaza continuu activitatea electrică a inimii , de obicei timp de 24 până la 48 de ore sau până la 7 zile, în funcție de recomandarea medicului. Este adesea folosit pentru a detecta:

• Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
• Leșin sau amețeli inexplicabile
• Palpitații cardiace
• Ischemie silențioasă (lipsa fluxului sanguin fără durere în piept)
• Eficacitatea medicamentelor pentru inimă sau a stimulatoarelor cardiace

Cum funcționează:

• Electrozii sunt atașați la piept și conectați la un mic dispozitiv de înregistrare (Holter) care este purtaț de catre pacient pe toata perioada monitorizarii.
• Pacientul isi desfășoara activitățile normale în timp ce dispozitivul înregistrează.
• Se poate solicita un jurnal cu simptomele, activitățile sau momentele în care pacientul se simte rău pentru a putea corela aceste momente cu inregistrarile realizate de Holter
• După perioada de monitorizare, datele sunt analizate de cardiolog.

Avantaje:

• Capturează date pe o perioadă mai lungă decât un EKG standard cu 12 derivații, crescând șansele de detectare a problemelor intermitente.
• Non-invaziv și sigur.

Holter de tensiune arterială (cunoscut și ca monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale – ABPM) este un dispozitiv medical folosit pentru a înregistra tensiunea arterială în mod automat la intervale regulate, de obicei timp de 24 sau 48 de ore.

Cum funcționează:

• Acest echipament masoara tensiunea arteriala automat la fiecare 15-30 de minute în timpul zilei și la fiecare 30-60 de minute noaptea.
• Pacientul poate desfășura activitățile zilnice normale, cu excepția dușului sau băii (dacă aparatul nu e rezistent la apă).

Scopul monitorizării:

• Evaluarea hipertensiunii “de halat alb” (tensiune crescută doar în cabinetul medicului).
• Detectarea hipotensiunii sau hipertensiunii nocturne.
• Evaluarea eficienței tratamentului antihipertensiv.
• Investigarea episoadelor de amețeală, leșin sau dureri de cap.
• După perioada de monitorizare, datele sunt analizate de cardiolog, medic medicina interna

Ce trebuie să știi dacă porți un Holter de tensiune:

• E important să notezi activitățile, simptomele sau momentele de stres.
• Nu îndoi tubul de aer și nu detașa aparatul.
• Evită efortul intens sau activitățile care ar putea deteriora dispozitivul.

Recuperarea cardiovasculară se referă la procesul de recuperare și îmbunătățire a sănătății inimii și a sistemului cardiovascular, care poate include activități fizice, schimbări ale stilului de viață și tratamente medicale pentru persoanele care au suferit un infarct miocardic, un accident vascular cerebral (AVC), o intervenție chirurgicală la inimă sau alte afecțiuni cardiovasculare.

Recuperarea cardiovasculara trebuie realizată sub supravegherea unui medic sau specialist în recuperare cardiovasculară, care poate adapta programul de tratament în funcție de nevoile fiecărui pacient. Începuturile lente și progresive ale activităților fizice și ale altor schimbări de stil de viață pot contribui semnificativ la prevenirea altor probleme de sănătate pe termen lung.

Iată câteva aspecte esențiale ale recuperării cardiovasculare:

1. Exercițiile fizice:

• Exercițiile fizice sunt esențiale în recuperarea cardiovasculară, deoarece ajută la îmbunătățirea circulației, întărirea mușchiului cardiac și creșterea rezistenței la efort.
• Planul de exerciții este personalizat în funcție de starea fiecărei pacient și este realizat sub supravegherea unui specialist.
• Activitățile tipice includ mersul pe jos, ciclismul, înotul sau exercițiile aerobice ușoare.

2. Dietă sănătoasă:

• O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale, ajută la menținerea sănătății cardiovasculare.
• Reducerea aportului de sare, grăsimi saturate și zaharuri este importantă pentru prevenirea unor probleme cardiovasculare suplimentare.

3. Medicație:

• Medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul tensiunii arteriale, colesterolului, diabetului sau altor afecțiuni asociate.
• De asemenea, anticoagulantele pot fi recomandate pentru a preveni formarea de cheaguri.

4. Monitorizarea constantă a sănătății:

• Monitorizarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac și a altor indicatori de sănătate este importantă pentru a evalua progresul în timpul recuperării.
• Testele de efort și ecocardiografiile pot fi utilizate pentru a evalua starea generală a inimii.

5. Sprijin psihologic:

• Recuperarea cardiovasculară nu se referă doar la partea fizică, ci și la sprijinul emoțional. Adesea, pacienții pot suferi de stres, anxietate sau depresie după un eveniment cardiovascular.
• Consilierea psihologică sau grupurile de sprijin pot ajuta persoanele să se recupereze din punct de vedere emoțional.

6. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool:

• Fumatul și consumul excesiv de alcool pot agrava afecțiunile cardiovasculare și pot încetini procesul de recuperare.

Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool sunt esențiale pentru sănătatea inimii.