Accidentul vascular cerebral (AVC)

 

“Accidentul vascular cerebral (AVC) se numără printre cele mai frecvente afecţiuni neurologice, fiind una dintre cauzele cele mai importante de morbiditate şi mortalitate la nivel mondial. Se estimează că ar fi a doua cea mai frecventă cauză de deces şi una dintre cele mai răspândite cauze de dizabilitate ce contribuie la scăderea calităţii vieţii pacienţilor.

Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate în două categorii: ischemice (în cazul ocluziei unui vas sangvin la nivel cerebral) sau hemoragice (sângerare). Diagnosticul de certitudine între aceste două condiţii este stabilit imagistic (prin tomografie computerizată / imagistică prin rezonanţă magnetică) şi este necesar pentru o conduită terapeutică adecvată. Indiferent de natura accidentului vascular cerebral, în situaţii acute, recunoaşterea simptomatologiei este imperioasă pentru adresarea cât mai rapidă în serviciul specializat de urgenţă. Principalele simptome care pot fi sugestive pentru AVC sunt:

  • Deficit motor (paralizie)
  • Parestezii (amorţeli)
  • Tulburări de vorbire
  • Pareză facială (asimetrie facială)
  • Uneori: tulburări de vedere, ameţeli, tulburări de echilibru etc.

Debutul brusc al oricărora dintre aceste simptome trebuie să alerteze pacientul sau pe cei din anturajul acestuia în vederea apelării serviciului de urgenţă la numărul 112 şi prezentarea cât mai rapidă într-un serviciu specializat de neurologie, în vederea evaluării oportunităţii de administrare a tratamentului trombolitic intravenos. În Braşov există un singur centru specializat de administrare a acestui tratament, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, unde odată ce a fost confirmat diagnosticul de AVC ischemic şi în urma revizuirii anumitor criterii se poate administra tratamentul trombolitic intravenos – în maxim 4 ore şi jumătate de la debutul simptomatologiei. În funcţie de particularităţile pacientului şi de momentul adresării la medic, acest tratament poate conduce la recuperare completă sau cvasicompletă, de aceea recunoaşterea simptomelor de AVC şi rapiditatea prezentării la spital sunt esenţiale (“time is brain” = timpul înseamnă creier).

Pacienţii aflaţi în diverse stadii de recuperare după un AVC ajung în atenţia medicului neurolog datorită variatelor sechele sau complicaţii ulterioare (spasticitate, durere, crize epileptice, depresie, tulburări de somn, tulburări de memorie etc). Stabilirea unui tratament adecvat, particularizat nevoilor fiecărui pacient, implică o bună colaborare într-o echipă multidisciplinară care să includă medic neurolog, cardiolog, psihiatru, kinetoterapeut, psiholog etc. De asemenea, evaluarea factorilor de risc ce pot conduce la un AVC (ex: fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate etc.) şi tratamentul lor corespunzător pot contribui la reducerea riscului de dezvoltare sau de recurenţă a acestei afecţiuni.

Bibliografie selectivă:

  1. Murphy SJ, Werring DJ. Stroke: causes and clinical features. Medicine (Abingdon). 2020 Sep;48(9):561-566
  2. Bevers MB, Kimberly WT. Critical Care Management of Acute Ischemic Stroke. Curr Treat Options Cardiovasc Med. 2017 Jun;19(6):41
  3. Chohan SA, et al. Long-term complications of stroke and secondary prevention: an overview for primary care physicians. Singapore Med J. 2019 60(12):616-620”

DR. Roxana Stefania DIACONU – medic specialist neurologie

About the author: polihor

Leave a Reply

Your email address will not be published.